1. Memorie cu acces-aleatoriu (RAM)
În structura compoziției unui computer, există o componentă crucială cunoscută sub numele de memorie. Memoria este o parte folosită pentru a stoca programe și date. Pentru un computer, memoria este cea care îi permite să aibă o funcție de memorie și să asigure funcționarea normală. Există diferite tipuri de memorie, care pot fi împărțite în memorie principală și memorie auxiliară (sau memorie internă și memorie externă) în funcție de scopul lor. Memoria principală este denumită, pe scurt, memorie internă. Memoria internă joacă un rol vital într-un computer și utilizează de obicei celule de memorie semiconductoare.
Deoarece RAM este cel mai important tip de memorie din memoria internă, de obicei o numim direct memorie internă (sau pur și simplu „memorie” în termeni zilnici).
Memoria este locul unde sunt stocate programele și datele. De exemplu, atunci când folosim WPS pentru a procesa documente, caracterele pe care le tastați pe tastatură sunt stocate în memorie. Doar atunci când alegeți să salvați documentul, datele din memorie vor fi stocate pe hard disk (disc magnetic).
RAM permite atât citirea datelor din acesta, cât și scrierea datelor pe acesta. Cu toate acestea, atunci când computerul este oprit, datele stocate în acesta se vor pierde. Modulele de memorie pe care le achiziționăm de obicei sau le facem upgrade sunt folosite ca memorie internă a computerului. Un modul de memorie (SIMM, Single In-Line Memory Module) este o placă de circuite mică care integrează împreună cipuri RAM. Este introdus în sloturile de memorie de pe placa de bază a computerului pentru a reduce spațiul ocupat de cipurile RAM individuale. În prezent, modulele de memorie comune de pe piață le includ pe cele cu capacități precum 128MB per modul, 256MB per modul și 512MB per modul.
2. SDRAM - Synchronous DRAM (Memorie dinamică sincronă cu acces aleatoriu)
În prezent, majoritatea modulelor de memorie cu 168 de pini cu o lățime de bandă de 64 de biți folosesc cipuri SDRAM. Acestea funcționează la o tensiune de 3,3V și au o viteză de acces de până la 7,5ns, în timp ce cea mai rapidă memorie EDO (Extended Data Out) poate ajunge doar la 15ns. Mai mult, SDRAM sincronizează controlul RAM și CPU la aceeași frecvență de ceas, aliniind RAM cu frecvența externă a CPU și eliminând stările de așteptare. Prin urmare, rata sa de transmisie este mai rapidă decât cea a EDO DRAM.
Viteza de stocare a cipurilor RAM
Viteza de stocare a cipurilor RAM este mai mare decât cea a cipurilor ROM (Read{0}}Only Memory), dar mai lentă decât a cipurilor Cache (Memoria cache).
Avantajele și dezavantajele RAM dinamică și RAM statică
RAM statică (SRAM) stochează informații utilizând flip-flop-uri, în timp ce RAM dinamică (DRAM) stochează informații folosind condensatori de poartă în circuitele MOS. Deoarece încărcarea condensatoarelor se va scurge în timp, RAM dinamică necesită un circuit de reîmprospătare pentru a reumple încărcarea la intervale regulate. Cu toate acestea, în comparație cu memoria RAM statică, memoria RAM dinamică are o integrare mai mare, un consum mai mic de energie și, prin urmare, un cost mai mic, ceea ce o face potrivită pentru utilizare ca memorie de-capacitate mare. Prin urmare, memoria principală adoptă de obicei RAM dinamică, în timp ce RAM statică este folosită pentru Memoria Cache (care necesită viteză mare). În plus, memoria este aplicată și în dispozitive precum plăcile grafice, plăcile de sunet și CMOS (Complementary Metal-Oxide-Semiconductor), unde servește ca cache pentru dispozitive sau stochează programe și date fixe.
3. Un format audio media de la Real Networks
Nume complet: Real Audio Media Descrierea fișierului: Utilizează un algoritm unic de compresie dezvoltat de Real. Poate conține date audio sau poate indica un flux audio online (care necesită suport de rețea).
4. Modelul RAM - Un model de calcul stabilit pentru analiza algoritmului
Nume complet: Random-Access Machine Este un model folosit pentru a descrie resursele și costurile consumate de un algoritm în analiza algoritmului. În modelul RAM, instrucțiunile sunt executate una după alta, fără operații concurente. Instrucțiunile de bază sunt similare cu cele ale calculatoarelor obișnuite (cum ar fi operația de adunare, înmulțire, scădere, împărțire și modul), iar timpul de execuție al fiecărei instrucțiuni este o constantă. Tipurile de date din modelul RAM includ tipul întreg și tipul-în virgulă mobilă.